RAPID TRĂIEŞTE DOAR PRIN NOI

De zeci de ani, rapidiştii se hrănesc cu firimiturile căzute de la masa bogaţilor. Le-au fost de ajuns pentru că au avut întotdeauna iubire din plin, care le-a ţinut loc de orice altceva. De la un timp însă, până şi firimiturile s-au împuţinat, iar trăitul numai din iubire devine din ce în ce mai greu. E firesc să ai anumite aşteptări atunci când iubeşti, se presupune că te-ai îndrăgostit de anumite calităţi ale acelui ceva/cineva, iar când descoperi că dezamăgirile (altădată presărate pe ici-colo cu mici bucurii) au devenit dezamăgiri şi atât, îndoiala ţi se strecoară în suflet fără să vrei. E de înţeles. Nimeni nu poate răbda la nesfârşit să fie tratat ca o cârpă de şters pe jos, oamenii au nevoie să li se răspundă măcar din când în când la dragostea pe care o oferă, cu acelaşi tip de dragoste, fie ea oricât de scurtă sau de rară. Când proporţia între ceea ce oferi şi ceea ce ţi se oferă devine o sută la zero, când dai tot ce ai mai bun în sufletul tău şi ţi se răspunde cu un şuvoi de palme, e normal să răbufneşti.

RAPIDişti, e momentul să daţi afară din voi toată frustrarea strânsă de-a lungul timpului. Nu vă sfiiţi. Nu vă mai abţineţi. Dumnezeu ştie cât aţi răbdat şi NIMENI nu are dreptul să vă condamne că nu mai puteţi suporta. Înjuraţi, daţi cu piciorul în ce nimeriţi, spargeţi ce vă vine la mână, manifestaţi-vă în orice mod (legal, desigur) care vă ajută să vă descărcaţi. E normal să vreţi ca aceia care v-au adus în halul ăsta să plătească. Şi vor plăti, pentru că istoria nu-şi va mai aminti de ei. Dar până să ajungă istorie, vor plăti şi în alt mod. Nu uitaţi niciodată că roata se întoarce şi orice rău pe care îl faci cu bună ştiinţă se va întoarce ca un bumerang asupra ta. Înjuraţi-i cât vreţi, aveţi tot dreptul, dar nu vă răzbunaţi pe RAPID!

Amintiţi-vă în fiecare clipă că RAPIDul, acel bătrân născut în '23, care a trecut cu fruntea sus printr-un război, prin zeci de ani de comunism, prin mii şi mii de nedreptăţi, acel RAPID de care v-aţi îndrăgostit iremediabil, acel zeu la picioarele căruia au stat milioane de oameni de-a lungul timpului, NU e cel pe care trebuie să vă răzbunaţi. RAPIDul e acum neputincios, căzut în ghearele unora care nu-l iubesc, se zbate să reziste şi îşi aşteaptă nerăbdător ziua eliberării. RAPIDul vostru e captiv, RAPIDul vostru suferă alături de voi, dar nu se dă bătut. Nu vă daţi nici voi! 

RAPIDul vă iubeşte la fel de mult cum îl iubiţi şi voi pe el, mi-a spus-o într-o zi când aşteptam în parc, pe bancă, să înceapă un meci. S-a aşezat lângă mine şi m-a privit aşa cum îşi priveşte un bunic nepoţii. Are ochi pătrunzători, dar care degajă căldură şi blândeţe. E împovărat de timp, dar se menţine în viaţă datorită glasurilor voastre, care sunt ambrozia şi nectarul lui. Cu ochii împăienjeniţi de lacrimi, vă imploră să nu-l lăsaţi, pentru că se va stinge şi el odată cu ultima voce care va răsuna pe Giuleşti, odată cu ultimul glas care-i va striga numele, odată cu ultimul steag fluturat în cinstea lui. Nu lăsaţi să piară fiinţa care v-a învăţat să iubiţi cu adevărat, care v-a făcut să fiţi atât de diferiţi de restul lumii, care a dat sens existenţei voastre. 

CONTINUAŢI SĂ CÂNTAŢI PENTRU RAPID, MENŢINEŢI-L ÎN VIAŢĂ ŞI NU RENUNŢAŢI LA DRAGOSTEA VOASTRĂ SUB NICIO FORMĂ!

ASTA VOR DUŞMANII, NU LE DAŢI SATISFACŢIE, ARĂTAŢI-LE A INFINITA OARĂ CE E DRAGOSTEA ADEVĂRATĂ! 

HAI RAPID!

RAPIDUL NU SE DĂ BĂTUT. NU VĂ DAŢI NICI VOI!