Citește un editorial emoționant și tulburător > Suporter pînă la moarte de Ovidiu Ioanitoaia vezi articolul

      Tanti Vivi a ieșit din comă ca să se intereseze cînd se va juca Dinamo-Rapid

      Una dintre surorile mai mici ale maică-mii, Vasilica, e foarte bolnavă. În acte o cheamă Vasilica, dar cei apropiați, rude, prieteni și vecini, o știu de Vivi. Cînd a venit de la Periș la București, la scurt timp după război, a hotărît că prenumele Vasilica nu i se potrivește: "Nu-mi place cum sună, așa că mie o să-mi ziceți Vivi!". Și Vivi a rămas. TANTI VIVI.

      Mare amatoare de Operă, se lăuda, ori poate nu, că a văzut Traviata de o sută de ori, cu toate distribuțiile posibile, iar Boema chiar mai des. S-a măritat tîrziu și cam fără noroc. Dispărut devreme, să fie vreo 20 de ani de-atunci, soțul nu i-a lăsat altă moștenire decît DRAGOSTEA PENTRU RAPID. Ce era Tanti Vivi rapidistă, dar s-a transformat după moartea soțului într-una pătimașă, devotată trup și suflet culorilor vișinii.

      Nu prea mergea pe stadion, ultima dată a fost la întîlnirea cu PSG, dar nu scăpa nici o partidă a echipei giuleștene transmisă la televizor. Se așeza tacticos în fotoliu, trăgîndu-și alături o ceașcă de cafea și un flacon de distonocalm. Ți-e frică?, o provocam, iar dînsa îmi dădea mereu același și același răspuns: "Nu, sînt convinsă că vom cîștiga, dar dacă ne vor fura arbitrii, am să înghit o pastilă sau două!".

      De vreo săptămînă, bătrîna octogenară e în comă. Alternează momentele de luciditate cu cele de absență, cînd stă ceasuri întregi ca o STATUIE, cu ochii închiși și fără să vorbească. Uneori îi recunoaște pe cei din jur, însă din ce în ce mai rar. Încet, încet, se duce, se stinge.

      Joi dimineață, s-a trezit brusc din letargie și a încercat să pronunțe cîteva cuvinte. Am deslușit cu greu ce vrea și m-am mirat: întreba cînd se va juca, în ce zi și la ce oră, derby-ul Dinamo-Rapid! "O să-i batem!", a murmurat, după care, parcă împăcată cu soarta, a tăcut. Mi-e teamă că pentru totdeauna.

      Cînd citiți aceste rînduri, s-ar putea ca mătușa-mea să nu mai fie. Nimeni nu-i veșnic. Mărturisesc însă că n-am crezut, înainte să trăiesc întîmplarea relatată mai sus, că există cu adevărat suporteri pînă la moarte. Tanti Vivi mi-a demonstrat că greșesc. Există.

      vezi articolul Ovidiu Ioanitoaia / 3 aprilie 2009