Dac-ar fi sa calculam teoretic, dupa vorbele si ambitiile lui Copos, Rapidul nostru ar trebui sa fie campion anul asta. Nu s-au facut transferurile acelea miraculoase care sa rupa gura targului. ( continuarea … )
Probabil, George Copos, ar fi vrut ca noi, rapidistii, sa-l credem atunci cand a spus ca pana pe 15 decembrie se vor semna actele pentru ca Stache sa preia clubul. ( continuarea … )
Daca fotbalul ar fi fost ghidat dupa blesteme, cu siguranta am fi putut crede ca Rapidul e blestemat. Au fost doua meciuri importante, cele mai importante, cele mai solicitante pentru spiritul si sufletele suporterilor rapidisti. In ambele meciuri am condus cu 1-0 si eram pe punctul de a castiga, eram aproape de clipa de fericire maxima. Dar am fost egalati de fiecare data. In plus, Herea, jucatorul numarul 1 al echipei, a fost nevoit sa paraseasca terenul atunci cand aveam cea mai mare nevoie de el. Multora le e greu sa depaseasca momentele in care le scapa printre degete, victoria. Noi, suntem rapidisti si stim ce inseamna sa pierzi, mai mult ( continuarea … )
Nu vreau sa intelegeti ca ne-a fost frica de stelisti. Doar ca am avut victoria in maini si ne-a fost teama sa nu o scapam. Si tocmai din aceasta cauza am scapat-o.
Am trait doua reprize total antagoniste. Au fost primele 45 de minute in care rapidistii au dominat. In a doua repriza am vazut un Rapid slab, fara puteri. O repriza de cosmar din care am scapat cu bine pentru ca Bornescu a fost in poarta. Herea si Fernandes au fost marile pierderi ale Rapidului. Buga si Ionita nu s-au vazut mai deloc in joc si ( continuarea … )
Daniel Niculae ramane copilul acela care se batea cu pumnii in piept pentru Rapid. Baiatul acela care canta imnul Giulestiului cu mana pe inima. Cel care dadea tonul scandarilor in galerie, la finalul meciurilor. Unul dintre putinii ‘’jucatori-suporteri'’. Unul dintre noi, cu aceasta patima in suflet, zi de zi. Traim cu speranta ca se va reintoarce candva, acasa. In Giulesti, acolo unde, Nico, ne-a invatat sa visam la mai mult si sa fim mandri de faptul ca suntem rapidisti. Astazi, poate ca nu-l mai putem numi ‘’copilul teribil al Giulestiului’’. Ramane o amintire. A implinit 27 de ani, nu mai e un copil, un baiat, ci ( continuarea … )
Foarte sugestiv mesajul realizat de niste suporteri rapidisti, in ultimele etape. Ni se potriveste apelativul de ‘’frumosii nebuni ai Giulestiului'’, din toate punctele de vedere. Spectacol in teren, spectacol in tribune. Specific Rapidului, doar Rapidului ! Dar stiti cum e, uneori, in viata, totul iti merge, cum se spune, ca pe roate. Simti cum tot ce e bun, e facut doar pentru tine. Si totusi apar momente in care ti-e frica de atatea lucruri bune. Inevitabil, te izbesti de clipa aceea in care implinirile se darama ( continuarea … )
Nu numai ca s-a alaturat unei mari familii de rapidisti, undeva departe… Nicu Constantin, marele nostru rapidist, a vegheat Rapidul in meciul cu oltenii. O victorie pe care vreau sa o consider ca fiind o dovada a dragostea nemuritoare pentru Rapidul nostru, un semn de la maestrul Constantin, in ziua in care a fost condus pe ultimul drum. Un meci nebun, palpitant, fara sfarsit precum spiritul rapidist. Un meci ca cel de pe Giulesti, cu Vaslui si o deplasare ca cea de la Craiova, nu fac decat sa confirme motivele pentru care suntem capabili sa intepenim de emotie. S-a jucat intens, de la o poarta la cealalta, dar ghinionul s-a ivit dupa intrarea lui ( continuarea … )
Din propozitia ‘’cel mai important lucru este ca Rapid exista’’ poti dezvolta o serie de idei. Uneori, o singura propozitie spune totul. Ganditi-va la aceste cuvinte si veti trece peste toate neplacerile provocate de echipa noastra. Ganditi-va cum Rapidul e un copil nevinovat in povestea fara sfarsit pe care patronul a inventat-o. Noi stim ca Rapidul, niciodata, nu s-a autodepasit si nici nu ar fi fost nevoie de asta. Rapidul nu a cucerit mult, dar am putut vorbi mereu despre el. Este ceea ce simt, eu, acum, intr-o perioada in care inspiratia m-a parasit asa cum Rapidul incepe sa ramana din ce in ce mai singur si intunecat. E farmecul acela, cum se spune: ‘’despre Rapid poti scrie la nesfarsit si ( continuarea … )
Din partea Rapidului ne asteptam la trei, patru meciuri bune, in niciun caz doua infrangeri consecutive la inceputul campionatului. Ne obisnuisem cu sezoanele acelea identice, cu inceputuri in forta si continuari in genunchi. De aceasta data, am inceput cu capul sus, dar ne-am aplecat imediat. Spun ne-am aplecat. Paradoxul e ca desi nu jucam prost si avem atat de multe ocazii, in ultimele doua meciuri, pierdem. Pierdem toate ( continuarea … )
Deja m-am plictisit de celebrele fraze de la inceputul campionatului, cand in fiecare an, toti spun ceva de genul : ‘’acest sezon se anunta mai incins ca niciodata’’. Incins, nu stiu cum si cat de incins. Poate scandalurile, hotiile, mizeriile si vorbele, il vor incinge bine de tot, pentru ca, din pacate, ai parte destul de rar de ocazii in care sa poti admira fotbalul in toata splendoarea sa, in campionatul romanesc. Dar trebuie sa intelegem. In tara asta, nu mai functioneaza nimic ( continuarea … )
