Rapidistii au fost democratici, sunt si vor ramane pentru ca asa s-au invatat de prin 1923 si pana acum…

            Un sezon 2007-2008 cum nu se putea mai zbuciumat pentru Rapid. As putea spune ca a fost unul dintre cei mai grei ani din istoria magnifica a clubului. Sa facem o recapitulare:

            Eram linistiti la inceputul sezonului, golurile veneau ca pe banda, armonia era prezenta in vestiar si il aveam pe Bergodi ca antrenor. Insa inceputul calvarului a venit in momentul in care fostul nostru patron l-a adus pe Rednic in Giulesti. Revolta a pornit mai intai din partea suporterilor. Au inceput cativa, pe urma s-a ajuns la un adevarat scandal mai ales cand am vazut echipa pe care o aveam la inceputul returului. Si incet, incet, cunoscandu-se miza castigarii campionatului, s-au incins cuptoarele pentru blaturi, s-au desfacut lacatele seifurilor si valizelor si nu in ultimul rand s-a inventat bricheta zburatoare. Aah, si sa nu uit! Am vazut pentru prima data un arbitru mai ceva ca femeia proasta din povestea lui Creanga si nu cred ca s-a mai intamplat pana acum in istoria omenirii ca niste ‘’razboinici’’ sa plece de pe campul de batalie. Asta da rusine! Iar finalul acestei incursiuni pentru un loc in grupele UCL i-a avut in prim plan tot pe mai marii jocurilor de culise carora le place de minune sa manance din farfurie la masa verde. In timp ce Rapidul se alegea cu un loc demn pe podium, valiza cu bani ateriza pe la Cluj cu intentii rele. Iar ‘’razboinicul luminii’, deci sa nu uit ca este razboinic, spunea la televizor, dupa ce Dumnezeu i-a jucat de aceasta data o festa, cum ca el doar vroia sa cumpere niste terenuri cu banii din valiza, terenuri, ce sunt sfinte pentru el, doar l-au facut un om mare si chiar ‘’important'’ in societatea romaneasca. Si ca sa fiu corecta trebuie sa amintesc si problemele democratiei noastre, am avut parte si de acestea. Din pacate banderola aruncata la marginea terenului, comploturile jucatorilor impotriva lui Rednic cu tot cu incostienta lor, i-au facut pe rapidisti sa sufere enorm de mult. Pe acesti suporteri fabulosi care au insotit Rapidul in toate colturile tarii. Au simtit pe pielea lor toate sentimentele posibile si imposibile, ce doar langa o singura echipa le poti trai si intelege. Dar vreti sa va descriu si mai pe scurt povestea sezonului care tocmai a trecut? Rapidul se stie, este clubul democratic care isi cere permanent drepturile si vrea dreptate. Numai ca cei care conduc fotbalul romanesc inca mai traiesc in perioada comunista, cand steaua era singura echipa mare, capabila de performante. Inca nu au curajul sa-i elimine dintr-o competitie ce se vrea a fi corecta. Doar CFR Cluj, campioana absoluta a acestui sezon, a avut tupeul si puterea de a le strica planurile si aroganta pe care o afiseaza. Mai corect, alteori mai incorect, dar au facut-o!

             Si sa vorbim putin si despre situatia clubului nostru in perioada aceasta. Club al carui patron actual este Taher, un om cu bani si cu multe planuri de viitor pentru Rapid. Planuri deocamdata, stiti voi verbal infatisate. Experienta anterioara alaturi de Copos ne obliga sa asteptam faptele si apoi sa fim optimisti, pentru ca intotdeauna drumul de la vorbe la fapte este destul de lung si greu de parcurs. Speranta exista, intrucat am aflat chiar zilele acestea ca din octombrie se va darama vechiul Giulesti si se va incepe constructia unui stadion de cinci stele. Am si inceput sa ne gandim la un nume, la confortul pe care il vom avea, daca vom vedea arena ridicata in cele din urma acolo sub Podul Grand. Ceea ce nu prea imi place la Taher este faptul ca nu stie deocamdata ce inseamna democratia rapidista. Nu cred ca a aflat ca in cazul Rapidului, comparativ cu alte cluburi de fotbal, suporterii sunt mai rebeli si intotdeauna au un cuvant important de spus in tot ce se intampla si tot ce tine de echipa asta. Asa au fost dintotdeauna, de pe vremea cand niste muncitori au infiintat clubul, intr-un atelier de la Grivita. Muncitori, dar ei au fost cei care au infiripat si au transmis mai departe spiritul asta razvratit al nostru. Trebuie sa stie ca unul ca Radoi sau alti ipocriti de la steaua, niciodata nu ar putea sa joace pentru culoarea alb visinie, oricat de multi bani i-ar face sa vina in Giulesti. Il asteptam si pe Boloni care ar putea sa faca o echipa foarte buna la Rapid si niste transferuri ca la carte. Nu este timp de pierdut pentru proiecte, vrem concret actiunile si rezultatele. Asta inseamna ca iordanianul trebuie sa se puna pe treaba daca vrea viata buna alaturi de noi.

In concluzie, nu stiu daca noul patron vrea sa fie un monarh si sa ne strice democratia, dar ar fi excelent daca George Copos, cunoscandu-ne destul de bine, i-ar spune lui Taher:

‘’Draga Tahere, cu sufletele astora sa nu incerci sa te joci vreodata! Sunt atat de patimasi incat pot muta muntii din loc si au un orgoliu teribil! Rapidul e viata lor!'’…

Si sa nu uitam: ‘’RAPID a facut mereu arta pentru arta'’ (Colea Rautu, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!)