Nu e prima data cand ni se intampla. Nu pentru prima data cand am crezut ca pasisem spre glorie si dintr-o data ne-am pierdut pe drum. M-am ferit sa vorbesc despre Rapid in momentele acestea. Normal ca este inutil sa cauti cuvintele potrivite atunci cand nimic nu mai e de spus. Jocul acela triumfator din primele etape a ramas o himera. Nu numai ca se pierd rusinos, puncte importante, mai stam si privim imposibilitatea jucatorilor de a alerga, de a baga mingea aia in poarta. Pur si simplu rapidistii arata ca niste jucatori cu mari probleme, incapabali sa faca fata pretentiilor pe care le avem. Portarul e la pamant, asta e clar. Marinescu este total depasit si mai tot timpul plasat prost. Nu vreau sa-l mai invinovatesc pe Rada pentru ca il introduce in teren pe acest Pinto. Antrenorul devine in cazul acesta, criminal, fara sa vrea. Pentru ca este o crima sa-l lasi pe acest Pinto sa reprezinte atacul Rapidului. Si am asteptat sa-si revina, sa-si demonstreze valoarea. Am crezut ca are ghinion, ca trebuie sa se mai acomodeze, insa nu, eu nu-l mai pot accepta pe acest ,,atacant’’! In meciul cu argesenii, jucatorii Rapidului au afisat acea neputinta teribila. Nu avem ce sa mai speram. Cred ca nu se poate mai mult. Nu stiu, sunt foarte derutata.
            Noi, suporterii, mereu am visat si mereu am avut rabdare. Mereu am trecut peste infrangeri si am asteptat victoria din etapa viitoare. Am scos-o la capat de fiecare data, insa adevarul este ca am pierdut mult in lupta din acest sezon. Desi galeria rapidista a fost tot timpul la inaltime, castigand momente deosebite, echipa nu a putut mai mult. Deci, nu se poate …