Ca de inceput …
Deja m-am plictisit de celebrele fraze de la inceputul campionatului, cand in fiecare an, toti spun ceva de genul : ‘’acest sezon se anunta mai incins ca niciodata’’. Incins, nu stiu cum si cat de incins. Poate scandalurile, hotiile, mizeriile si vorbele, il vor incinge bine de tot, pentru ca, din pacate, ai parte destul de rar de ocazii in care sa poti admira fotbalul in toata splendoarea sa, in campionatul romanesc. Dar trebuie sa intelegem. In tara asta, nu mai functioneaza nimic asa cum ar trebui. Se fura, se fura destul de mult si miseleste, iar acest obicei este raspandit pana in cele mai nesemnificative domenii. Nu trebuie decat sa aprinzi televizorul si sa privesti in fiecare zi aparitia altor scandaluri, furaciuni si tampenii. Mah, si toata lumea vorbeste, toata lumea isi da cu pararea, toata lumea acuza, toata lumea se scuza. O cloaca …
Pentru a spune ceva despre Rapid, ar trebui sa scriu sperantele din anii trecuti. Au ramas aceleasi sperante, aceleasi visuri si nu, nu am obosit sa credem in Rapidul nostru. De fapt de vreo doi ani incoace, parcurgem acelasi drum ciudat. Incepem foarte bine dupa care urmeaza prabusirile. Castigam in meciurile importante, apoi pierdem 2 meciuri, relativ usoare, prosteste. Si urmeaza ‘’asta e Rapidul’’. In ultimii ani am avut parte de aceleasi scenarii si jocuri ale patronului, incat declaratiile aparute prin presa, cum ca ar vinde si ar pleca, pur si simplu ma scarbesc teribil. Fac parte din grupul celor care cred ca doar dupa plecarea lui Copos se va schimba ceva. Pana cand acea fericita zi va sosi, nu ne ramane decat sa ne multumim cu vesnicele … nemultumiri. La urma urmei, sufletul nostru va fi la fel de solicitat, iar bucuria noastra va si la fel de frumoasa. Despre jucatori si antrenor, prefer sa nu vorbesc acum. Amicalele si laudele la adresa unor jucatori, nu au nicio legatura cu meciurile adevarate din campionat. Rapidul intotdeauna a demonstrat ca nu tine cont de pronosticurile stupide sau opiniile noastre. Rapidul e un mare visator, iar noi suntem marii, incurabilii visatori! Nu pot sa nu-mi amintesc de plecarea celui mai important jucator, capitanului nostru, Vasile Maftei, celui ce intr-adevar ii puteai spune CAPITAN. Chiar daca a plecat la Urziceni, eu cel putin intotdeauna il voi respecta si-mi voi aminti de devotamentul lui, trup si suflet, pentru Rapid.
Nu stiu daca se vor repeta greselile din anii trecuti, nu stiu daca echipa va juca mai bine sau mai prost, nu stiu ce va fi si nici nu vreau sa stiu. Am invatat sa traiesc alaturi de Rapid fiecare etapa, fiecare pasa spre poarta, cu rabdare si patima. Trebuie sa fim niste calatori cuminti, sa stim ca la un drum lung nu se porneste cu pasul pripit. Oricum stiu ca dragostea noastra nu va seca niciodata !