Pentru inceput, Matici si Ionita ne-au dat forta sa ne consideram puternici. Sa fim acei “singuri impotriva tuturor” dintotdeauna. Golurile lor m-au facut sa traiesc o senzatie pe care de foarte mult timp nu o mai traisem. Si a venit infrangerea cu Astra Ploiesti. Nu stiu daca v-a incercat vreodata, din postura de rapidisti, starea aceea de oboseala. Doar pe moment, normal. In ultima perioada s-au acumulat mult prea multe. Scandalul cu Varga&Balan, apoi tot spectacolul pus in scena de acest pervers … Mitica Dragomir, o victorie la Alba-Iulia care sa ne incurajeze si speranta ca dupa atatea meciuri intre adversarii din campionat, incheiate cu rezultate favorabile pentru Rapid, noi sa reusim sa ne instalam pe primul loc. Dar, parca pentru a nu stiu cata oara, Rapidul se impiedica. Nu vreau sa spunem din nou “asta e Rapidul”. Nu vreau sa ne mai consolam cu aceasta sintagma. Vreau sa avem demnitate si sa recunoastem ca nu avem o echipa foarte buna. Nu avem un antrenor foarte bun. Nu suntem foarte buni pentru a avea pretentii la titlul de campioni. In plus, suntem vulnerabili, permanent panditi si incoltiti, in mare parte si din cauza lui George Copos.

             Referitor la meciul cu prahovenii, ajungi sa te gandesti ce s-ar fi intamplat daca mingea lui Spadacio ar fi intrat in poarta, in repriza a doua. Liga I ar fi asistat la un alt gol senzational, iar acum am fi fost pe primul loc. Cei de la lpf  probabil ca la aceasta ora s-ar fi gandit cum sa retraga, mai repede, cele 3 puncte din contul Rapidului.

             Vorbeam despre vinovatul principal, nimeni altul decat Copos. Nu degeaba spun multi ca atat timp cat acest om va conduce Rapidul, noi nu vom mai avea parte de mari bucurii. Nu a fost in stare sa-i ia pe Varga si pe Balan la timp, sa evite toata porcaria asta, toata mizeria din jurul clubului, l-a adus pe Sapunaru, insa ce diferenta exista intre a fi la Porto si a sta in tribuna la Rapid? Ce sa mai zic de Iordache si Gauracs care nu au aratat nimic concret, nu ajuta cu absolut nimic echipa.

             Oricum ceva din spiritul Rapidului lipseste. Ceva nu se leaga, nu se completeaza. Sunt niste spatii goale pe care orice rapidist adevarat le percepe. Noroc cu infinita noastra iubire. Altfel, nu am mai putea zari Rapidul nostru, cel adevarat …