online | vizualizari

      Nu pot condamna si nu pot abandona un spirit, iubirea ce mi-a fost sadita in suflet, inca de cand m-am nascut.

      Rapidul m-a invatat ca trebuie sa lupt, desi sunt pe fundul prapastiei. Rapidul nu doar ca ne-a invatat sa ne taram pana iesim la suprafata, ci chiar sa ne ridicam in picioare,mandri, cu fruntea sus si sa pornim mai departe. Si mai departe, pentru ca nu exista sfarsit. E poate definitia cea mai curata a demnitatii. Nu mi-e frica de pierderea noastra, mi-e doar scarba de toata mizeria in care am fost tarati, de toata situatia marsava in care ne aflam nedrept, stupid …

      Vorbim despre speranta ca despre acel ceva, pe care rapidistii, il au, intotdeauna, la ei. Cei care au crescut cu si prin acest spirit inca de mici, stiu ce vreau sa spun. Atata timp cat ei vor exista, Rapidul va exista chiar si pentru copiii copiilor nostri. E simplu. Lectiile pe care destinul acestei echipe ni le-a predat, in toate formele posibile si imposibile, sunt de neclintit. E vorba despre experiente, amintiri, senzatii, sentimente.

      Nimeni si nimic nu ne poate impiedica sa continuam sa existam si sa scriem povesti. Dupa meciul cu Ceahlaul, din cupa Romaniei, am realizat cat de mare e forta celor ce raman alaturi de Rapid in astfel de momente grele.

      Pentru ca pasiunea noastra e motorul care duce mai departe tot ceea ce inseamna spiritul rapidist !!